Negustorul din venetia online dating

Rated 4.62/5 based on 513 customer reviews

Doar că podul de azi nu mai e de vase, e un pod modern, modular, din pontoane de lemn pe un schelet de oţel, pod folosit şi în alte împrejurări şi locuri din Venetia, mai ales la festivităţile de pe Canal Grande.Mai jos, o vedere de pe scările bisericii spre podul temporar şi bazinul San Marco.Ca o recomandare pentru cei ce vor să fotografieze sau să filmeze: focul de artificii se întinde pe o mare suprafaţă şi în locul central în care am stat eu se vede într-adevăr foarte bine, dar nu poţi cuprinde panoramic toată feeria de lumini şi culoare.Ar fi mai bună o poziţie mai îndepărtată, poate pe podul temporar sau chiar mai departe de el, spre vest. 100 de euro se poate închiria o barcă, cu vâslaş cu tot, ca să fii pe apă, în mijlocul şi sub beţia de culori.Situat în extremitatea ei estică, spre Insula San Giorgio Maggiore, Hotelul Cipriani este cel mai luxos şi mai exclusivist hotel din Veneţia.Dar, despre insula Giudecca voi povesti detaliat odată altădată…

negustorul din venetia online dating-43

negustorul din venetia online dating-71

negustorul din venetia online dating-9

negustorul din venetia online dating-69

Deocamdată vă spun doar că pe cheiul insulei Giudecca se află două din bisericile construite în Venetia după planurile arhitectului .În faţa bisericii San Giorgio Maggiore de pe insuliţa cu acelaşi nume se puseseră multe mese foarte elegant decorate, mi-am imaginat că acolo urma să fie „loja” edililor Venetiei sau a capilor bisericii.Pe cheiul de pe Dorsoduro sau cel din faţa Pieţei San Marco nu m-am dus, nu ştiu ce se întâmpla acolo. uitai să zic: făcusem de acasă o documentare serioasă şi voci avizate recomandau unanim insula Giudecca ca locul ideal pentru a privi spectacolul focului de artificii; aşa am ajuns să-mi rezerv şi cazarea acolo, chiar pe chei., poate mii de ambarcaţiuni mai răsărite, bărci cu motor şi iahturi ancorate de-a lungul cheiurilor insulei Giudecca (iar bărcile simple se inşirau de-a lungul canalelor înguste ce brăzdau perpendicular insula), în disperarea nostră a turiştilor, care ne întrebam ce-o să mai vedem de ele? Localnici s-au aşternut pe mâncat, băut, petrecut…am spionat puţin prin farfuriile şi paharele de plastic ale mesenilor şi am văzut aşa: coaste de porc, friptură de animal neidentificat, felurite salate cu peştişori şi fructe de mare, tortuleţe şi prăjiturele. Iată turiştii din hostel aşezaţi pe jos pe chei, în spatele meselor localnicilor: La noi, turiştii, meniul a fost mai puţin diversificat: pizza şi sucuri, bere.Ei, nu direct pe caldarâm, ci pe-o hârtie întinsă pe el: 😛 Ne-am liniştit repede în privinţa vizibilităţii spre bazinul San Marco, pentru că, după ce s-a întunecat puţin şi cei de la mese au început să petreacă, s-au îndepărtat de chei şi bărcile, bărcuţele şi iahturile, luând în stăpânire tot bazinul San Marco.

Leave a Reply