Cristina coman relatii publice si mass-media online dating

Rated 3.87/5 based on 718 customer reviews

Dacă în perioade de normalitate, media sunt percepute ca fiind integrate în sistemul social, în perioade de criză ele par să capete o anume autonomie care nu le fusese atribuită anterior.O societate în criză creează şi o criză media, care vor avea, în aceste condiţii, identităţi noi, determinate de criză.Orice atingere pe care o criză o aduce sectoarelor societăţii afectează, de asemenea, şi sistemul mediatic.În democraţiile vestice, traversarea unei crize importante provoacă declanşarea unui ciclu pe care îl vor parcurge mass-media; la începutul crizei, media atrag atenţia asupra rolului lor esenţial în menţinerea echilibrului democratic, prin circulaţia informaţiei şi contribuţia lor la înţelegrea crizei. 2) atrage atenţia asupra faptului că manage­mentul crizei este un proces de planificare strategică ce elimină o parte din riscul şi nesiguranţa datorate evenimentelor negative şi care permite astfel organizaţiei să deţină controlul asupra destinului său.Exploatând valenţele comunicării, activitatea de informare personalizează armata, prezintă opiniei publice devotamentul, calităţile şi performanţele personalului militar.

Mass-media au rolul, în toate societăţile, de a monitoriza ce se întâmplă în jur, de a crea imaginile şi percepţiile colective.Situaţiile de criză pot transforma discursul mijloacelor de informare în masă. 5 După acelaşi autor, gestiunea crizei implică cinci etape majore: a) reacţia „la cald”, care implică asumarea responsabilităţii; b) reacţia „gândită”, care implică explicarea situaţiei şi iniţierea unor acţiuni ofensive; c) continuarea dezbaterii, care presupune o gradare a intervenţiilor şi delimitarea clară a responsabilităţilor; d) reluarea iniţiativei, prin acţiuni reparatorii (atunci când este necesar), formarea unor alianţe şi schimbarea terenului de luptă; e) revenirea sau gestiunea situaţiei post-criză, care implică o strategie de comunicare în măsură să compenseze golurile anterioare şi o evaluare a evenimentelor din timpul crizei Eşecul în procesul realizării unei comunicări de criză eficiente ar implica, după P. 41-42), mai multe elemente (care ar putea alcătui „anti-manualul” comunicării de criză): -tăcerea organizaţiei şi absenţa versiunii ei din mass-media; -închiderea comunicării prin formula no comment; -dezminţirile de tipul „Nu s-a întâmplat nimic!Media pretind că au o anumită autonomie pe care nu o aveau anterior crizei, dar, în acelaşi timp,prin atitudinea şi comportamentul lor, ele sunt instituţiile sociale cele mai vulnerabile şi imprevizibile. ” ; -declaraţiile liniştitoare fără acoperire ; -lipsa totală de umilinţă: „Tehnologia noastră este cea mai sigură din lume!Politica militară a NATO cu privire la informarea publică CAPITOLUL III : STUDIU DE CAZ: GESTIONAREA COMUNICĂRII DE CRIZĂ ÎN MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE PE TIMPUL ACCIDENTELOR SOLDATE CU MORŢI SAU RĂNIŢI 3.1. Propuneri de gestionare a crizei/comunicării de criză.Consideraţii personale CONCLUZII BIBLIOGRAFIE ANEXE INTRODUCERE Relaţiile armatei cu societatea civilă presupun o comunicare permanentă privind domeniul siguranţei şi apărării naţionale, relaţia cu presa de toate tipurile, promovarea imaginii dezirabile şi a intereselor armatei în rândul civililor atât în informarea internă în rândul trupelor din interiorul ţării, cât şi în cadrul unităţilor ce sunt angrenate în activităţi în afara graniţelor (de menţinere a păcii, suport umanitar, observatori ONU în zonele de conflict etc.).

Leave a Reply